|
|
BOLI DE
PIELE
13.TULBURARI FUNCTIONALE ALE GLANDELOR SEBACEE.
SEBOREEA
Hipersecretia exagerata a sebumului
se numeste seboree. Ea poate sa apara pura, cand pielea se acopera numai cu
un strat gros, uleios, seboreea uleioasa, sau sa se asocieze cu o
descuamatie fina, taratoasa a pielii, seboreea seaca. In ambele cazuri,
cand boala este localizata in pielea capului, este urmata de caderea
parului. O hipersecretie a glandelor sebacee se observa la muncitorii care
lucreaza in locuri supraincalzite si umede(fochistii). Ca sindrom intalnim
seboreea in parkinsonism, unde fata este acoperita cu un strat gros,
uleios. Scaderea secretiilor sebacee nu prezinta o importanta mare; o
intalnim in toate dermatozele caracterizate prin procese
keratozice(ihtioza, hiperkeratoza congenitala, etc.)
In seboree se va aplica un tratament
cu lotiuni degresante;alcool salicilic 1-2%, alcool camforat 1% lotiuni pe
baza de sulf, si neaparat un tratament intern.
Bolile folicului pilo-sebaceu
Pitiriazisul simplu.
Aceasta boala se caracterizeaza prin
placarde furfuracee, net delimitate, localizate pe fata, in jurul buzelor,
pe un usor fond inflamator. Este infectioasa si apare uneori epidemic.
Eruptia apare la copii, incepand de la varsta de 5-10 ani. Se
caracterizeaza printr-o descuamatie furfuracee cronica, care se localizeaza
pe pometi, formand placi rotunde, cu o delimitare neprecisa. Pielea nu
prezinta leziuni inflamatoare. Ea poate aparea si la pielea paroasa a
capului, care se acopera de scuame fine, albicioase, abundente, mai ales
catre periferia regiunii paroase, insotite de prurit, variabil ca
intensitate. Este caracteristic ca aceste scuame dispar usor la spalare cu
sapun sau in urma aplicarii unei creme simple, ca sa reapara dupa un timp
oarecare. Daca se asociaza cu seboreea, se transforma in pitiriazis gras,
steatoid, caracterizat prin scuame grase, galbui, usor aderente de pielea
in aparenta normala.
Tratamentelul local perseverent si
cel intern pot da rezultate bune.
ACNEEA VULGARA
Acesta denumire este data pentru o
stare seboreica asociata cu un numar de leziuni care deriva unele din
altele si anume: comedoane, papule, pustule superficiale si profunde si
abcese profunde. Varietatile sunt urmatoarele:
-acneea juvenila sau polimorfa.
-acneea rozacee.
-acneea necrotica.
-acneea hipertrofica.
-acneea cheloidiana.
In acneea juvenila polimorfa eruptia apare pe o piele grasa, cu
porii glandelor sebacee dilatate, in perioada pubertatii sau in cea
premergatoare ei si dureaza multi ani, fara intrerupere. Leziunile acneei
sunt polimorfe si constituite din comedoane, papulo-pustule, noduli
indurati si cicatrice.
Comedoanele apar ca mici puncte
negricioase, constituite dintr-un dop de sebum care se infunda in foliculul
pilo-sebaceu. Extremitatea neagra a comedonului este datorata oxidatiei
sebumului. Acesta formatiune se poate extrage usor sub forma unui dop
filiform, unui viermisor mic, prin presiune laterala intre doua degete sau
cu extractorul de comedoane. In componenta lui se pote evidentia prezenta
unui microbacil cat si a unui parazit. Comedoanele pot exista ca singura
manifestare a bolii:acneea punctata.
In general insa in jurul comedonului
se produce o reactie congestiva, iar ulterior apare in locul sau o pustula
usor proeminenta, in centrul careia se gaseste dopul comedonului:acneea
pustuloasa. Eliminarea puroiului se face impreuna cu dopul consistent,
comedonic. Dupa eliminarea dopului supurat se formeaza o crusta galbuie,
bruna, care cade, lasand o cicatrice rotunda, usor infundata.
In alte cazuri, la baza pustulei se
formeza un nodul de marimea unui bob de mazare sau chiar mai mare,
asociindu-se uneori mai multi noduli profunzi, duri, durerosi, care
supureaza prin fistule. La incercarea de evacuare cu extractorul, se elimina
la inceput un puroi sanguinolent, iar la o presiune mai mare tasneste o
masa mai compacta constituita din sebum;acneea indurata. Uneori intre
nodulii conglomeratio si supurati se formeaza traiecte comunicative. Dupa
cicatrizare se pot forma noduli noi in cicatrice care supureaza la fel cu
cei initiali, profunzime lor ajungand pana in hipoderm. Ei formeza abcese
torpide, evoluand lent, cu distrugeri de piele, lasand cicatrice neregulate
cheloidiene.
Localizarile obisnuite ale acneei
sunt :pometii, barbia, fruntea, nasul, regiunea dorsala sI pectorala, adica
regiunile de electie ale seboreei.
Etiologie. Acneea este considerata ca
o manifestare seboreica asociata cu o stafilococie exogena. Ca factori
etiogeni se incrimineaza tulburari digestive, tulburari endocrine. Este
caracteristica la fete exacerbarea in perioada premenstruala.
Hipotiroidismul, insuficienta suprarenala cu hipotensiune sunt factori
adjuvanti.
Tratamentul este local, intern si
general.
Local se aplica o igiena riguroasa,
pe langa medicamentele reductoare si antiseptice care se prescriu in
seboree. Igiena fetei se realizeaza prin degresare cu apa fierbinte si
sapunuri alcaline, cel putin de doua ori pe zi. Se intrebuinteaza preparate
degresante si antiseboreice, lotiuni spirtoase pe baza de sulf.
Bioregeneratorul epitelial a dat rezultate bune si in acesta afectiune.
Tratamenul general presupune un regim
alimentar declorurat, predominant vegetarian, cu evitarea preparatelor din
carne conservata, grasimilor, condimentelor si bauturilor alcoolice.
Tratamentul intern presupune
rezolvarea tulburarilor gastro-intestinale, endocrine, focarelor de
infectie si reglarea metabolismului celular.
Acneea rozacee este o afectiune
localizata pe pometi, nas, frunte si barbie, constituita din doua elemente
morbide:unul congestiv, trecator sau de durata si altul de leziuni
papuloase acneiforme. Boala este mai freventa la femei in varsta de 40-50
de ani si in special la menopauza. S-a constatat ca acneea rozacee apare la
indivizii care in pubertate au suferit de seboreea fetei. In evolutia ei,
boala prezinta doua forme clinice care obisnuit constituie doua faze
succesive ale afectiunii:prima este eritroza faciala, la baza careia se
gaseste un proces vascular, a doua este acneea rozacee(propriu-zisa), care
prezinta in plus pustulizare.
Evolutia bolii este variabila, de
obicei se face in puseuri; poate sa dispara spontan sau sa ramana
stationara timp indelungat. Alteori fenomenele se accentueaza, pustulizarea
devine profunda, pielea se ingroasa, rezultand acneea hipertrofica.
Acneea necrotica. Boala apare la
barbati la varsta de 40-50 de ani. Eruptia se localizeaza cu predilectie pe
frunte si regiunea temporala, in zona marginala a pielii paroase, trecand
adesea si pe pielea invecinata a capului, apoi in regiunea retroauriculara,
mentoniera si occipitala. eruptia este constituita din leziuni mici,
papulo-pustuloase, usor proeminente, imprejmuite de un halo discret,
eritematos. Pustula are un continut redus, seropurulent, cu centrul usor
ombilicat. Partea centrala ombilicata se concretizeaza repede intr-o crusta
bruna, aderenta, care cade in 7-8 zile, lasand o cicatrice rotunda. In
evolutia eruptiilor este caracteristic faptul ca leziunile apar treptat,
asa incat se gasesc in diferite faze evolutive. Rareori aceste leziuni pot
conflua. Subiectiv ele sunt dureroase.
Acneea cheloidiana a cefii
Este mai curand o foliculita
profunda, cronica rebela, recidivanta, decat o acneea propriu-zisa. Se
intalneste cu predilectie la barbati de 40-50 de ani, adesea obezi. Aceasta
foliculita se insoteste de o reactie fibroasa hipertrofica cheloidiana,
dura. Se prezinta ca o leziune scleroasa reliefata, liniara, orizontala, cu
pustule foliculare la periferie. In profunzime se gasesc abcese subcutanate
sau cronice care provoaca reactia hipertrofica. Un sindrom caracteristic
este existenta intr-un folicul pilos a mai multor fire de par adunate in
forma de pensula.
|
|