|
BOLI DE PIELE
CUPRINS:
2.DIAGNOSTICAREA BOLILOR DERMATOLOGICE
In acest capitol voi prezenta cateva lucruri de care trebuie sa tinem cont
cand devenim pacienti cu probleme dermatologice si sa eliminam din gandirea
noastra, faptul ca stim ce avem pentru ca am mai vazut la cineva, sau am
citit intr-o carte despre problema respectiva.
Cunoscand procesele
fiziopatologice care se petrec in pielea bolnava si leziunile elementare,
precum si dinamica formarii lor, se va putea analiza cu usurinta aceste
procese in cadrul dermatozelor si se va putea fixa un diagnostic dermatologic.
Analiza amanuntita a
proceselor cutanate patologice impune o investigatie minuntioasa a
bolnavului, a manifestarilor lui, a starii lui generale, inclusiv a
sistemului sau nervos si a mediului in care traieste.
Examinarea bolnavului tebuie
sa se faca intr-un mediu potrivit. Camera in care se face examinarea va
avea o temperatura optima de 18-20grade. Sunt bine cunoscute influenta
frigului, a caldurii si reactiile fiziologice produse de factorii termici,
de care trebuie sa se tina seama.
Lumina la care se face
examinarea trebuie sa fie si ea potrivita. Lumina naturala este cea
mai buna. Lumina solara directa nu este potrivita, ea putand schimba
aspectul leziunilor. Cand lumina naturala nu este propice, se va folosi
lumina artificiala. La examinarea parului se va folosi lumina Wood, care
prin fosforescenta sa, ofera detalii importante in stabilirea alterarilor
suferite de perii infectati cu paraziti.
Prin interogarea bolnavului se vor aduna o serie de date necesare si
folositoare in legatura cu afectiunea bolnavului, cu trecutul lui patologic
si cu influentele mediului extern in care bolnavul traieste si isi exercita
profesia.
Orientarea generala asupra bolii se face cu scopul de a cunoaste
motivele pentru care pacientul a venit la medic.
Istoricul bolii este necesar pentru a se cunoaste data cand s-a
declansat boala, circumstantele in care a aparut, legatura cu vre-o cauza
pe care bolnavul o poate stabili, precum si daca membrii familiei lui atat
pe ramura ascendenta, cat si descendenta au suferit de o boala asemanatoare
sau daca mediul in care bolnavul traieste sau lucreza, exista si altii care
sufera de aceeasi boala.
De asemenea este necesar sa se stabileasca evolutia bolii de la aparitia
primelor simptome pana la data examinarii, precum si eventualele tratamente
facute si efectele acestora.
Anamneza va cuprinde varsta si sexul bolnavului, profesia lui,
conditiile de munca, starea materiala, conditiile de locuit, igiena
locuintei, alimentatia, viata sexuala, boli anterioare, eventuale analize
de laborator, antecedente familiale. Toate aceste elemente contribuie la
stabilirea corecta a diagnosticului. De multe ori este necesar sa se
studieze amanuntit personalitatea bolnavului, sa se determine tipul
sistemului sau nervos, sa se descopere toate influentele nocive exercitate
asupra sistemului sau nervos. Trebuie determinat eventuale traumatisme
fizice si psihice suferite, felul cum adoarme si se trezeste bolnavul;
eventuale emotii intense si indelungate si alte boli care pot compromite
starea generala prin excitatiile exercitate asupra scoartei
cerebrale.
Este necesar sa se determine caracterul proceselor fundamentale ale
sistemului nervos central(excitatia, inhibitia, mobilitatea)
Abia dupa ce s-au stabilit aceste informatii se poate trece la examenul
obiectiv, examen care intereseaza in primul rand pielea bolnavului pentru a
preciza toate particularitatile eruptiei cutanate.
Inspectia vizuala permite precizarea formei, repartizarii culorii
eruptiei, precum si alte particularitati. Palpatia ofera date asupra
consistentei eruptiei si asupra sediului ei in straturile pielii, precum si
asupra tulburarilor senzitive si termice.
Examenul general al pielii trebuie sa precizeze daca pielea este supla,
sau rugoasa, umeda, grasa sau uscata, daca pielea a suferit cicatrice,
pigmentatii.
Distributia eruptiilor poate interesa, deoarece exista eruptii
generalizate(pe toata suprafata corpului), eruptii localizate pe anumite
regiuni (localizarea de predilectie), care poate fi simetrica(psoriazis)sau
asimetrica.
Analiza anatomo-clinica consta in precizarea leziunilor din care se
compune eruptia.
Dupa analiza minuntioasa a eruptiei cutanate, trebuie urmat examenul
organelor interne. Pielea nu trebuie considerata ca un organ izolat, ea se
gaseste in interdependenta intima cu organismul intreg. Orice tulburare a
organelor interne exercita prin scoarta cerebrala o influenta asupra
tuturor sistemelor si aparatelor, implicit asupra pielii. Multe din
eruptiile cutanate sunt manifestari morbide produse de suferinta organelor
digestive, circulatoare, respiratoare, uro- genitale, a sistemului
neurovegetativ si endocrin.
Examenul trebuie sa fie total, privind organismul ca un tot unitar, ca o
unitate inseparabila.
Examenul de laborator, examenul citologic, histopatologic, reactivitatea
cutanata, au de asemenea o importanta deosebita in diagnosticul
dermatozelor.
Prin urmare fixarea diagnosticului va
rezulta din analiza si sinteza tuturor datelor referitoare la afectiunea
respectiva si este bine sa se evite fixarea diagnosticului dintr-o singura
privire, metoda care poate duce la erori neintentionate.
|
