Eruptia psoriazica incepe sub forma unor mici elemente rosiatice, de marimea unui varf de ac, usor reliefate, acoperite cu o scuama fina si transparenta, aproape invizibila, de a carei existenta nu ne putem da seama pentru moment decat zgariind usor suprafata elementului cu unghia 
Eflorescenta punctiforma descrisa reprezinta leziunea elementara a psoriazisului in cea mai simpla expresie a sa. Ea constituie leziunea incepatoare a oricarei eruptii de psoriazis, independent de forma si dezvoltarea pe care ea ar putea-o lua ulterior. Exista cazuri rare in care eflorescentele psoriazice se pot mentine sub aspectul descris in tot cursul bolii, eruptia fiind compusa exclusiv din elemente mici, constituind varietatea zisa punctuala sau gutata. De obicei insa leziunea elementara amintita nu o putem vedea decat in cazurile incipiente sau cu ocazia unor izbucniri noi, deoarece elementul psoriazic, o data aparut, continua sa se mareasca atingand treptat dimensiuni variabile de 1/2 pana la 3-4 cm, uneori si mai mari. Oricare ar fi dimensiunile pe care le-ar putea atinge elementele psoriazice, atat timp cat ele raman izolate, isi pastreaza forma lor rotunda initiala, constituind varietatea zisa nummularis sau orbicularis. cand insa mai multe elemnte se contopesc prin marginile lor, ele sfarsesc prin a constitui placarde mari, de forma neregulata. Uneori placardele psoriazice, pe masura ce se maresc, incep sa se resoarba in partea lor centrala, capatand dinaceasta cauza aspectul unor cercuri inchise: psoriazis anularis sau circinata. Ca varianta a acestei forme citam aspectul rezultand din contopirea, prin marginile lor a mai multor asemenea formatiuni inelare, periferia placardului fiind limitata in acest din urma caz, prin niste segmente de cercuri reunite : psoriazis gyrta sau figurata. In fine, la vechii psoriazici, netratati, eruptia poate lua aspectul unor placarde intinse, la nivelul carora pielea este ingrosata, scortoasa si acoperita cu scuame de aparenta molozului:psoriazis inveterata. 

Varietatea obiectiva mentionata mai sus sub numele de nummularis, reprezentand aspectul cel mai obisnuit al eflorescentelor de psoriazis, va fi aceea pe care o vom lua drept tip pentru studiul scuamei si al elementului psoriazic subiacent. 

Scuama psoriazica este in general larga, solzoasa, uscata, de culoare alburie, lucitoare ca sideful sau uneori mata. Ea este de obicei groasa, stratificata, compusa din suprapunerea mai multor randuri de lame cornoase, mascand astfel complet roseata elementului psoriazic, care nu se mai vede decat la periferia lui, sub forma unui halo de 1-2 mm. Alteori, dimpotriva, mai ales cand avem de-a face cu elemente mai tinere, scuama poate fi subtire, avand aspectul unei pelicule de coloid sub care elementul psoriazic ne apare rosu-aprins. 

Un semn caracteristic al scuamei de psoriazis, rezultand din uscaciunea si friabilitatea sa, este acela ca atunci cand este zgariata cu unghia sau cu un instrument ascutit, apare de-a lungul zgarieturii o dunga alba, pulverulenta, asemanatoare cu cea pe care ar determina-o o zgarietura la suprafata unui bloc de mica. 

Daca incercam sa ridicam scuama de psoriazis in intregime, razuind-o metodic, strat cu strat, ajungem la un moment dat sa descoperim dedesubtul ei o suprafata foarte putin reliefata, acoperita cu un epiderm subtire, lucios, de aparenta umeda, avand o culoare rosie vie sau albastruie, numita cuticula subscuamoasa. Aceasta cuticula nu este altceva decat partea superficiala a stratului malpighian al epidermului, privat de stratul sau cornos. Daca continuam sa razuim si mai departe, cuticula se dezlipeste ca o pielita fina, iar dedesubtul ei vedem aparand numeroase puncte sangerande, ca si cand suprafata leziunii ar fi fost intepata cu un ac. 

Acest din urma fenomen, cunoscut sub numele de fenomenul AUSPITZ, dupa autorul care l-a descris cel dintai, constituie un semn patogenic pentru diferentierea psoriazisului de alte eruptii rosii si scuamoase, el fiind legat, dupa cum vom vedea mai departe de anumite modificari histologice proprii acestei boli.